Ce va mai urma( What will happen next)

Pe langa posibile update la articolele existente cu certitudine daca voi fi sanatos, voi mai publica urmatoarele lucrari(titlu aproximativ):

Silogismele esentiale : BARBARA si CELARENT ( Essential syllogisms BARBARA and CELARENT )
Teoria solara a plusvalorii ( Solar theory of surplus value )
Despre mitul lui ADAM si EVA ( About the myth of Adam and Eve

Postulates of economics or the Third Way-Update

Nota: Fata de firul din 8 februarie 2013 cu acelasi titlu( http://ionceldomn.blogspot.ro/2013/02/stinta-economica.html), deschid acest fir care de fapt este un update la cel referit, in sensul ca textul care urmeaza este o sinteza in franceza a celor postate deja constituind un articol trimis la prima Universitate de vara cu tema venitului de baza(revenue de base) care in Franta este promovat de "Le Mouvement Français pour un Revenu de Base" , http://revenudebase.info/
Lucrarile acestei manifestari  se desfasoara intre 21-23 august 2014 la Coulounieix-Chamiers ( Périgueux,  Dordogne),  http://universite.revenudebase.info/

Consider ca problema si solutia privind acest venit de baza (in engleza denumit Unconditional basic income ) decurge in mod natural , organic,  din postulatele celei de a treia cai pentru  dezvoltarea economica, prezentate deja in februarie 2013 (de fapt in premiera pe alt blog la 1 decembrie 2011)

In acest sens am redactat si articolul ce urmeaza :

Postulats pour les sciences économiques ou la Troisième Voie

Nous allons vous proposer un article qui présente des considérations portant sur les fondements d'une science économique qui aurait à sa base des postulats en tant que principes aussi bien économiques que moraux. Nous affirmons que la Troisième Voie de développement économique et social de l'Humanité que même si elle est souhaitée par beaucoup N'EXISTE PAS (encore), mais elle s'impose comme une NECESSITE.
Quelque chose qui s'impose donc comme une nécessité peut ne pas être reçu par ceux que ces questions concernent et parfois nous pensons même que nous sommes pas encore prêts pour cette Troisième Voie, plus précisément nous pensons que l'humanité n'est pas encore prête pour recevoir les axiomes que je propose, même si je suis convaincu que sans leur adoption elle va disparaître d'une façon ou d'une autre, pas forcement d'une manière totale, mais très certainement en tant que civilisation, tel que c'est présenté dans des divers films fantastiques et apocalyptiques.
J'ai préparé un court énoncé avec lequel je vais conclure, avec la présentation du desiderata social le plus profond, et ont peut prouver que c'est grâce à son application que le développement positif de notre civilisation à eu lieu.
Ceci apparaît de manière plus explicite au cours du XVIIIe siècle au Etats-Unis chez ses pères fondateurs, qui comme Philip Mazzei ont affirmé « Tous les hommes sont créés égaux » pour mieux légiférer cette proposition dans l'introduction de la Déclaration d'Indépendance des Etats-Unis d'Amériques, écrite par Thomas Jefferson en 1776, qui dit textuellement :
« Tous les hommes sont créés égaux; ils sont doués par le Créateur de certains droits inaliénables ; parmi ces droits se trouvent la vie, la liberté et la recherche du bonheur ».
Par la suite les textes devient plus précis et plus proches d'une formulation juridique : « Les hommes naissent et demeurent libres et égaux en droits » et « Tous les êtres humains naissent libres et égaux en dignité et en droits. Ils sont doués de raison et de conscience et doivent agir les uns envers les autres dans un esprit de fraternité ».
Ces mots figurent au frontispice de deux plus grands textes de l'humanité, la Déclaration des droits de l'homme et du citoyen, 26 août 1789 et la Déclaration universelle des droits de l'homme, adoptée par l´Assemblée générale des Nations unies dans sa résolution du 10 décembre 1948.
Nous soutenons que même si ces mots restent au stade de desiderata, le développement positif de la civilisation a dépendu du degré d'application de ces principes et il est évident que cet état de fait à été maximal à l'endroit où ces idées ont vu le jours, c'est-à-dire au Etats-Unis et dans l'occident européen.
Les sciences économiques n'ont pas réussi encore à fonder ces desideratas de la raison et du coeur des hommes, même si c'est tellement simple de les fonder de manière économique, ainsi tout devient à notre sens comme l'oeuf de Colomb.
Donc, les axiomes qui doivent fonder de manière économique et juridique le desiderata exposé ci-dessus en posant les fondations du développement des sciences économiques, que nous allons appeler la Troisième Voie de développement de l'Humanité, sont :
Les hommes naissent et demeurent libres et égaux en droits car il naissent et restent jusqu'à leur mort, et ceci de manière inaliénable, propriétaires de leur force de travail et propriétaires à parts égales des ressources naturelles dans les composantes non touchés par l'exploitation et la transformation de l'homme.
Bien entendu, c'est à la charge des spécialistes des sciences économiques d'appliquer de tels axiomes, s'ils les acceptent, car un axiome n'a pas besoin d'être démontré, il nous suffit de l'accepter et l'appliquer, en créant par la même occasion les bases théoriques d'implémentation sociale de la Troisième Voie, visage humain de la globalisation opposé au rictus mauvais de l'hypocrisie diabolique destructif.
Dans les lignes qui vont suivre je vais faire une incursion dans l'histoire du développement de la civilisation en rapport avec le respect des axiomes que nous proposons.
L'Âge de la pierre : la propriété de l'individu portait sur sa propre personne et ses outils, nous avons donc une liberté individuelle et une propriété commune des ressources naturelles qui étaient dans une relative abondance et dépendaient uniquement de la capacité technique de transformation à côté du marché libre et l'action de la loi de la valeur.
L'Esclavage : pour l'homme libre, la propriété privée sur les facteurs de production, certaines ressources en régime privé, d'autres en propriété commune et l'esclave tel une bête donc dépourvu de toute forme de propriété, mais aussi le marché libre et la loi de la valeur.
Le despotisme asiatique : l'esclavage est porté ici à la limite, les hommes ne sont pas propriétaires mais simplement les esclaves d'un « dieu » représenté par un chef, un marché libre pour la zone qui ne tombait pas dans le périmètre de l'intérêt de ce chef pour qu'il ne porte pas tous ces soucis relatifs à son organisation, et une loi de la valeur déformée par l'intervention même du despote.
Le Capitalisme : dans lequel tous les hommes redeviennent libres comme dans l'âge de la pierre, les moyens de production (ressources naturelles, matières premières et les outils) sont propriété privé motif qui induit selon Marx l'exploitation de l'ouvrier ne possèdant que la force de travail, par le capitaliste qui lui, possède les moyens de production. Le marché est libre dans ce cadre théorique et a à sa base la loi de la valeur.
Le Socialisme, avec son évolution obligatoire vers le communisme, dans lequel théoriquement le travail reste libre comme dans le capitalisme et les moyens de production deviennent propriété commune motif qui fait que le gouvernement a une tendance intrinsèque de devenir comme dans le despotisme asiatique et le travail rémunéré comme dans ce même système. Le marché inexistant, celle qui semble être, étant juste un simulacre basé par ailleurs sur des alignements purement formels par rapport aux marché libres existantes dans les économies capitalistes.
La Troisième Voie : le travail libre soit la propriété privée de la force de travail, des moyens de productions et des matières premières (les objets du travail qui résultent d'un procès de travail), les ressources naturelles sont en principe sous le régime de la propriété commune (pour ajuster le modèle de marché et non pas pour un qui soit effectif) et le libre marché, le plus libre possible.
Les effets de la tendance humaine de devenir propriétaire des ressources naturelles sont celles qui conduisent à la guerre de même que les tendances du propriétaire une fois établit de restreindre l'accès des autres aux ressources, de cette façon nous entrons dans la zone correctement décrite par von Mises quant il adressait la question de la propriété sur les ressources et quand dans son ouvre « Marxism Unmasked: From Delusion to Destruction » il écrit : « est-il juste qu'un pays qui possède des ressources dont elle n'a pas la capacité de les exploiter de priver celui qui peut les exploiter de faire ceci et de prétendre de lui respecter ce droit qui en définitive devient un droit qui concerne la paix ou la guerre, cas où nous emmène la ressource pétrole ? ». Il est évident que la réponse est non, mais en même temps ni la réponse à ce comportement qui à été la création du système colonial et qui part de l'idée qu'un pays doit à tout prix conquérir certaines ressources pour disposer d'elle selon son bon vouloir, c'est-à-dire en devenant propriétaire de ces ressources, en les sortant de la propriété commune d'autrui, n'est pas correct.
En effet nous voyons dans ces deux exemples la limite et le caractère 
problématique, en fait infertile, de la propriété privé ou de groupe, sur les ressources qui fait que « homo homini lupus » et qui fait que des groupes humains, aujourd'hui des états, puissent recevoir ce même proverbe romain, reprit un peu plus proche de nous par Thomas Hobbes, ceci ne serait plus le cas si nous reconnaissions que les ressources naturelles sont un cadeau fait par la nature à l'homme et non pas à un homme seul ou à un groupe d'hommes, mais à tous les hommes qui sont tous propriétaire en indivision dès leurs naissance et jusqu'à leur mort, propriété qui ne peut être transmise par héritage mais revient à tous et chacun sut la base de la simple naissance. 
Si ce principe est d'une manière évidente, juste et fertile, il est inopérant sur le plan effectif car nous ne sommes pas à l'Âge de la pierre, à l'époque des chasseurs nomades quand nous utilisions la ressource pour ensuite la laisser derrière.
Aujourd'hui les ressources doivent être traitée sur le plan pratique comme juste qu'ici, c'est-à-dire en continuant à simuler la propriété, exactement comme si elles étaient sous la propriété privé, mais les relations de production doivent accepter ce postulat, de même que les calculs économiques dérivées, qui en réalisent la correction nécessaire.
Prenons un exemple empirique. Si nous poursuivons donc le système économique capitaliste le plus développé, soit celui où nous soutenons qu'il enfreigne le moins les postulats proposés, nous voyons que c'est là où est introduite la plus grande indemnisation de chômage, de laquelle le fameux économiste américain John Galbraith disait qu'elle est l'un des pilons fondamentaux de l'économie capitaliste moderne car elle limite aussi bien l'exploitation que l'autoexploitation.
Il n'a expliqué que par les conséquences, cette grande importance de la indemnisation de chômage, car il est évident qu'un ouvrier qui a un minimum de moyens de subsistance est beaucoup plus libre, presque réellement libre et égal quant à la liberté devant le travail, qui dévient ainsi vraiment un droit.

Nous affirmons que le motif de cette nécessité de l'assurance chômage est qu'une personne sans travail vu qu'elle n'a pas accès par ce motif à sa côte part des ressources qui lui reviendrait théoriquement de la dote de l'humanité, est en droit d'exiger de la part de ceux qui la travaillent une redevence.
Le montant de cette redevence doit être discuté et négocié dans le cadre d'une nouvelle science économique, mais le simple fait de son existence, même si les questions du montant et de la période dont on peut bénéficier et en tout cas la part reçue comme dans un système d'assurances pour lequel on cotise tant que on travaille, doit être regardé séparément par rapport à cette redevence.
En conclusion nous croyons que nous avons tracé les jalons minimaux et nous ajoutons que c'est ni facile ni impossible qu'une nouvelle science économique soit possible dans le respect des postulats de la Troisième Voie et bien entendu que les économistes peuvent la développer.
J'ajoute quelques exemples plus récents dans lesquels toujours de manière empirique, on a essayé des mesures qui sont fondées sur le plan scientifique sur les postulats proposés ici, mais comme dans le cas de Galbraith étant inconnues, elle apparaissent seulement comme intuitions ou desideratas remarquables.
Ainsi, nous allons rappeler une proposition de Jean Marc Ferry qui dans son ouvrage « L'allocation universelle » (1995) propose, une « allocation universelle » de citoyenneté, qu'il définit comme un revenu social primaire distribué de manière égalitaire, non conditionnelle comme vrai revenu de citoyenneté. Si une telle initiative venait à être adoptée, selon, Ferry, le droit au travail cesserait d'être une hypocrisie.
L'idée qui manque encore de fondement théorique est appréciée  favorablement et a été reprise à l'échelle européenne en 2013 sous la forme d'un projet sous le nom de Revenu Minimum Garanti (UBI). Ceux qui ont initié le projet, sollicitent une loi européenne qui devrait stipuler que chaque personne, indépendamment son age, ancêtres, domicile ou lieu de résidence, profession etc., ait le droit à une allocation de manière inconditionnelle. 
Selon eux, ce revenu de base est un droit de l'homme qui ne doit pas dépendre d'aucune condition préalable quelle qu'elle soit. Ce revenu de base ne sera pas conditionné par d'autres revenus, économies ou propriétés.
C'est exactement la conséquence de l'application sur le plan pratique des principes proposées qui visent la « liberté égale » par la reconnaissance du droit égal de propriété sur les ressources naturelles pour chaque être humain.
Pour que cette proposition de projet puisse être prise en compte en commission au sein de l'union européenne (prise en compte et non encore adoptée) il faut requérir un million des signatures dans les pays de l'UE. 
Malheureusement, que trois-cent-mille signatures ont pu être totalisées, mais peut-être en réessayant ultérieurement en ajoutant un meilleur fondement théorique le projet recueillera d'avantage de signatures.
C'est pour ceci que nous considérons que si ce projet venait à être fondé de manière scientifique sur le plan théorique, et non exclusivement sur des considérations de morale et d'altruisme social, mais bien sur une théorie comme celle décrite ci-dessus, pour être fondée scientifiquement et non pas seulement éthiquement ou égalitariste socialiste ,le projet augmentera ses chances de succès.

UPDATE(25 noiembrie 2014)

Infine am avut noroc si am inceput sa gasesc precursori cautand prin cei pe care si-i revendica azi UBI ca precursori respectiv  trecand prin Thomas Morus , Johannes Ludovicus Vives, Thomas Jefferson, Antoine de Caritat, marquis de Condorcet se ajunge la Thomas Paine care la sfarsitul secolului 18 scrie negru pe alb care ar fi sursa unui venit cuvenit de drept : Payments were to go to every person, rich or poor, healthy or disabled. It is “a right, and not a charity, that I am pleading for.” He wanted the funds to come from a “ground-rent” paid by property owners. This is just and proper, he argued, because the earth is “the common property of the human race” and everyone deserves a share. Urmeaza un Henry George care dupa inca o suta de ani,  in 1879 spune: “There is a fundamental and irreconcilable difference between property in things which are the product of labor and property in land.” 
Apoi urmeaza o pleiada de savanti mai ales economisti renumiti, oameni politici de prima marime, care fiind adepti ai UBI, din pacate nu reusesc sa ajunga la  motivatia stiintifica bazata pe principiul proprietatii comune asupra resurselor naturale de care s-au apropiat cei doi precursori principali citati , ramanand doar la motivatii bazate pe etica sociala si pe dorinta de pace sociala.  
Totusi trebuie sa remarcam ca si francezul Jacques Duboin (1878-1976) preocupandu-se de probleme de acest fel a scris in 1955 propozitia:  " L’homme possède le droit à la vie, car il le tient des lois de la nature. Il a donc droit à sa part dans les richesses du monde. Grâce à son travail, il pourrait se procurer cette part et ainsi gagner sa vie"(http://revenudebase.info/2014/08/08/jacques-duboin-abondance/#comment-80967)

Credem ca tocmai lipsa mai larga si mai deplina a intelegerii si acceptarii acestei motivatii rationale care este principiul proprietatii comune asupra resurselor naturale a facut ca UBI sa nu fie inca pus in practica si Calea a treia de dezvoltare economica sa nu se deschida larg  in fata noastra.

UPDATE (02 decembrie 2014) : Mai trebuie sa adaug ca pe un precursor al Caii a treia pe Jean Bodin(1530-1596) citat de romanul Gh. D. Ranzescu intr-un eseu politic si filozofic intitulat "Primatul spiritualitatii in viata de stat", publicat  chiar in 1945, adica  in anul in care comunistii l-au aruncat in inchisoare printr-un proces politic. Apud Gh Ranzescu , Jean Bodin a fost un precursor al sistemului democratic de drept scriind :  "Constitutia   este suveranul de drept" iar accentul in opera lui  se pune pe democratia caracterizata prin libertate si egalitate. Adica, spun eu, ceea ce este propriu caii a treia mai sus prezentata. 

UPDATE (02 ianuarie 2015) 
Obviously, as in the third way economics is to rewrite.For instance Murray Rothbard says that everyone has the right to appropriate natural resources in a legitimate, if these resources were not owned by anyone before and if this appropriation was without the use of aggression. (I say: only in use or use only)

Évidemment, que dans le troisième voie,  la science économique est a recrire. Par exemple Murray Rothbard, dit que chacun a le droit de s'approprier des ressources naturelles de manière légitime, si ces ressources n'étaient possédées par personne auparavant et si cette appropriation s'est faite sans l'usage de l'agression.(Moi je dis : seulement  en usage ou en cours d'utilisation ou utiliser uniquement)

8 feb. 2013

IN MEMORIAM

Acum cateva zile s-au implinit doi ani de cand poetul filosof Ion Nicolescu ne-a parasit.
Poate ca voi reveni cu cate ceva despre el , dar acum pentru ca am citit ceva interesant in zona numita quantum physics, mi-am adus aminte ca el sustinea acum destul de multi ani (nu mi-a explicat niciodata de ce , dar spunea ca si americanii cat si rusii ar vrea sa stie de ce ) cum ca vidul care de exemplu  ar ramane dupa mercur nu este identic cu vidul care ar ramane dupa apa si nu era vorba de niscaiva particule elementare ramase de izbeliste prin respectivul spatiu, ci de niste proprietati intrinseci, geometrico-fizice ale spatiului.
Recunosc ca nici atunci, ca de altfel nici azi, nu am inteles nimic, dar acum intalnind o exprimare destul de apropiata, mi-am reamintit de acestea pe care eu le consideram fantezii(fantasme) poetico-filosofice.
In acelasi timp ma plecam in fata unei inteligente stralucite asa cum o avea Ion.
Dumnezeu sa-l odihneasca.
PS. Ion Nicolescu sustinea ca a scris despre acestea si un memoriu depus pe la IFA dar care ar fi disparut si ca de atunci i se intampla multe lucruri destul de ciudate.
UPDATE 27.iunie 2014
Ceva m-a stranit azi asa ca adaug ceva important referitor la poetul Ion Nicolescu si crima artistica comisa acestuia de Adrian Paunescu si de Nicu Alifantis.
Putini din cei care au ascultat sau mai asculta azi melodia de mai jos stiu adevarul despre ea si anume ceea ce stiu eu cel care i-am fost prieten poetului si am asistat atunci la cele intaplate
Dupa lansarea cu mare succes la cenaclul Flacara a versiunii initiale intitulata Imn (Alma Venus) pe versuri de Ion Nicolescu , muzica si interpretare Nicu Alifantis , din pacate Nicu Alifantis s-a pretat, imediat la scurt timp dupa ce a lansat  versiunea originala la Flacara, la punerea pe piata pe aceiasi melodie a pastisei  lui Paunescu, care a luat cu el in pamantul de la Belu acest asasinat cultural. Nicu Alifantis (care a compus melodia special pentru versurile lui Ion Nicolescu cu care era prieten) nu stiu de ce nu a readus dupa 1989 versiunea originala(probabil de rusine) care este superba si pot sa dau aici intreaga poezie dar intradevar versiunea muzicala a fost prin grija lui Paunescu si a PCR, eliminata de pe peste tot, azi putand auzi doar prima strofa pitita pe yoyube :


https://www.youtube.com/watch?v=qkgxMbzHr-8

Poezia este:

ALMA VENUS

noi cavaleri ai doinei noi liberi cetateni
din dragoste ne nastem din soare si polen
aluat al nemuririi pastori si militari
cu podul palmei viata ne-o mangai si ne-o ari
noi freamatul de codri noi lanciile lui
noi nu suntem o tara onor a nimanui 
vom fi stramosii vostri urmasi ne tineti minte
o clipa-n care-o mana de oameni si cuvinte
au pus un pic de suflet un pic de tricolor
ca sa-ti ramana toate in vis la locul lor
ca sa-ti ramana hora oratia-n pridvor
am pus si trup si suflet la inaltarea lor

noi fiii tai nu ardem pe rug cuvinte mari
noi te rugam cu piatra batrana de hotar
noi te rugam cu brazda de sange de sub plug
noi fiii tai nu ardem cuvinte mari pe rug
noi fiii tai nu suntem a mare sau a mic
noi te rugam cu viata si nu cerem nimic 

tot ce doreste tara asa se implineasca
moldova si ardealul si tara romaneasca
sa aiba vecinic pace si dragoste sa nasca
moldova si ardealul si tara romaneasca
moldova si ardealul si tara romaneasca
copii frumosi si liberi si vivat sa traiasca
Traiasca Romania Traiasca Tricolorul
Traiasca – Alma Venus – Maria Sa Poporul 

ION NICOLESCU
(1975, Vox populi vox dei, 1979)

Pastisa Paunesciana o gasiti tot pe youtube in multe variante din care dau una spre reamintire si comparatie:
https://www.youtube.com/watch?v=Rk6R1tKptxE, ea nemai fiind cantata dupa 1989 avand si numele propriu Ceausescu cat si Partidul introdus in poezie .
Desi dupa 1989 se putea repara aceasta ticalosie artistica acest lucru nu s-a produs. Alifantis care mai traieste ar putea face acest lucru dar orgoliul, rusinea sau stiu eu mai ce, il impiedeca.

                           

                                         CRACIUN FERICIT!

         LA MULTI ANI CU SANATATE!


UPDATE(24 decembrie 2014):

              CRACIUN FERICIT!

         LA MULTI ANI CU SANATATE!

Einstein si Hubble au avut dreptate [Einstein and Hubble were right]

SORRY,
Am pierdut fara sa vreau ce scrisesem cand am deschis acest fir in 04. 06. 2013 precum si un update inceput azi si in care continuam cele incepute atunci, asa ca reiau  destul de plictisit si suparat dar o fac pentru Adina.
De fapt, concret, doresc sa vorbesc mai intai despre celebra relatie a lui Einstein , E=M*c^2 , asa ca Hubble va aparea ulterior la un alt  update.
Oare de ce tocmai azi am dorit sa revin la aceasta tema?
M-a starnit blogul dnei Adina Amironesei, de fapt niste intamplari de pe blogul excelent pe care-l realizeaza Dsa (http://adinaamironesei.blogspot.ro) pe care cred ca l-am mai recomandat si pe alt fir.
Asadar am redescoperit blogul Adinei acum cateva zile, dar fara sa fiu constient ca este de fapt redescoperit , astfel ca trimiterea la el de pe acel alt fir se facea pe cand eu credeam ca abia atunci l-am aflat.
Pe acel fir se trata problema notiunii de spatiu in fizica, de la Newton si  pana la nivelul prezent
( http://adinaamironesei.blogspot.ro/2013/07/informatii-care-mi-au-schimbat-viata-12.html), prezentandu-se pe langa cateva opinii introductive ale Adinei, un film foarte interesant si la zi privind felul in care azi fizica descrie si defineste aceasta notiune fundamentala alaturi de timp, cu care este de altfel intrinsec legata in notiunea atotcuprinzatoare de continuumul spatiu-timp. Filmul se intituleaza Ce este spatiul ? , este realizat de profesorul Brian Greene de la Universitatea Columbia, fizician si cosmolog remarcabil.
In film se pomeneste de CERN si astfel mi-am adus aminte de preocuparea fizicienilor dar si a mea de la sfarsitul anului 2012 -inceputul lui 2013 cand experimentul   OPERA era sa intoarca pe dos cunostintele noastre profunde despre acest continnuu spatiu-timp.
Ce s-a intamplat atunci?
Pe scurt, un experiment facut in Italia unde s-a masurat viteza unui fascicul de neurtrino creati in acceleratorul de la CERN rezultand ca este depasita viteza luminii.Asta in primul experiment comunicat in 22 septembrie 2011 dar reconfirmat prin repetarea lui si in noiembrie 2011.
Imediat lumea fizicii s-a impartit in doua: cei ce credeau ca este posibil asa ceva si cei care nu credeau fiecare cu argumente si motivatii stiintifice.
Adina, se vede din ce scrie atunci ( http://adinaamironesei.blogspot.ro/2011/12/despre-depasirea-vitezei-luminii-si.html), credea ca este posibil ca experienta sa fie consistenta si concludenta si citez :
" Articolul a fost publicat deoarece se obținuse de 15.000 de ori acelasi rezultat (pana pe 22 sept.)
Sincer, nu pot să cred ca 179 (!) dintre cele mai strălucite minti ale fizicii din acest moment de pe Pământ puse la un loc ar putea sa lase să le scape ceva, vreo eroare, asa cum încercau sa îsi motiveze reactia scepticii"

Ei bine, sub acest comentariu al ei facut in decembrie 2011, eu in 10 martie 2012  chiar in ziua cand descoperisem blogul, tocmai informandu-ma cu referire la experimentul OPERA am postat foarte scurt si categoric:


ion adrian spunea...
 VITEZA LUMINII ESTE CU SIGURANTA O CONSTANTA UNIVERSALA SI VITEZA MAXIMA   POSIBILA IN UNIVERSUL NOSTRU SI NU POATE FI DEPASITA

Vezi:
antideontologul.blogspot.com/2012/03/viteza-luminii-cu-siguranta-o-constanta.html
10 martie 2012, 14:47

Linkul recomandat era scris de mine tot in 10 martie 2012 pe un alt blog tar Adina confirma ulterior ca l-a citit dar ca nu are ce comenta, cred ca de fapt nu o clinteste deloc cele ce  spun eu  (citez: "Am studiat link-ul recomandat, doar ca nu am simtit sa spun nimic despre acesta.")

Oricum cred ca am avut noroc ca am publicat articolul meu si ca am avut acele discutii cu Adina inainte ca sa se certifice dreptatea mea si deci greseala celor 179 cercetatori invocati de Adina caci rezultate noi, publicate online la 15 martie 2012] „sunt compatibile cu sosirea simultană a tuturor evenimentelor cu o viteză egală, aceea a luminii”.] Aici însă nu este vorba de o verificare sau repetare a experimentului OPERA, ci de experimentul ICARUS, care a măsurat neutrini pe același traseu CERN - Gran Sasso, dar a folosit un nou tip de detector numit Liquid Argon Time Projection Chamber. Asadar experimentul ICARUS arată că neutrinii nu pot depăsi viteza luminii (vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Neutrino) , lucrurile reintrand in matca lor si racind entuziasmul tineresc al unor fizicieni, entuziasm care mie imi place foarte mult.

Pe ce m-am bazat eu cand am afirmat  categoric imposibilitatea depasirii vitezei luminii?

Convingerea  asta mi-am format-o demult, prin anii 80`, ani fertili pentru unele meditatii si preocupari ale mele inafara obligatiilor curente, fertilizare produsa si de prietenia mea cu azi trecut la cele vesnice, poetul, logicianul filosof  Ion Nicolescu .

Ce am gandit pe atunci ?

Ca intalnirea dintre un om ca Eminescu (http://www.icf.ro/individual/lab04/osiceanu/Eminescu_Studiu_Eedition.pdf ), un rafinat cunoscator in ale gandirii  si probabil familiarizat   , via  Schopenhauer-Upanisade, cu problema intuita de vechii indieni, anume  a identitatii, care transpusa in termeni existenti in stiinta post newtoniana , ar fi fost exprimata ca fiind intre  materie si energie,  la care adaugandu-se cunostinta de baza din fizica privind omogenitatea dimensionala intre cei doi membrii ai unei egalitati fizice, ar fi putut destul de usor conduce la relatia posibila si deocamdata doar ipotetica, E=mc^2 cu  implicatiile ei, respectiv  constatza  vitezei luminii si limitarea vitezelor din lumea materiala la aceasta din urma.

Voi prezenta mai detaliat acest rationament transcriind aici textul publicat in 10 martie 2012 pe blogul antideontologul, text la care am facut trimitere si in discutia cu Adina asa cum am spus inainte.

Asadar textul articolului : 

Einstein are dreptate
Nu este prima data cand afirm public adica pe cate un blog acest adevar, pentru mine indubitabil. Din pacate nu am atras atentia cu motivele mele altele decat cele ale lui Einstein sau eventual am fost gratificat de catre o suficienta aroganta cu ceva ce la dlui se numeste misto. Acestora nu le prea raspund . Astfel pe blogul unui peronaj destul de plin de propriul sau ego, vrand totusi sa-i fac un cadou, dlui ocupand-se de o mare scriitoare franceza, Marguerite Yourcenar,respectiv de cartea acesteia tradusa la noi sub titlul Piatra Filozofala, am citat ceva din aceasta excelenta carte. Linkul unde s-a dus discutia este:http://lascaris.wordpress.com/2009/06/22/marguerite-yourcenar-%E2%80%93-piatra-filozofala/
iar pasajele de acolo, nu toate, rezumate ar fi:

On 25 septembrie 2009 at 19:09 ion adrian said: Dle Lascaris, "cititi in carte nota de subsol in care autoarea vorbeste de un pasaj obscur din Paracelsus si vedeti ce intelegeti?"

Neprimind mult timp raspuns, revin cu:

On 1 ianuarie 2010 at 16:39 ion adrian said:  "Lascaris, vad ca nu ai observat cea mai importanta postare cu care a fost onorata tema ta, dar probabil ca si postarea este la fel de obscura ca si pasajul din Paracelsus la care se refera aceasta fantastica scriitoare -ganditor."

apoi raspunsul :

On 3 ianuarie 2010 at 04:25 lascaris said:  Am observat-o. Din pacate nu am gasit nota de subsol. Stiu ca Marguerite Yourcenar face mai multe trimiteri la Paracelsus (care, in parte, a fost luat drept model pt. personajul romanului respectiv Zénon) , retin in special una prin care realiza o distantare in idei intre personajul principal si Paracelsus. Poate imi impartasesti si mie informatia gasita, atat de pretioasa, dupa cum spui. Sau macar da-mi numarul paginii unde o pot gasi (asta daca avem aceeasi editie).

Raspund exact:

On 4 ianuarie 2010 at 19:44 ion adrian said:  "In nota autorului de la sfarsitul volumului, M.Y. spune la a 5-a pg din respectiva Nota: Fraza despre identitatea materiei , a luminii si a fulgerului rezuma doua pasaje ciudate semnate de Paracelsus., a se vedea: das Buch Meteororum, Colonia, 1566 "

Raspuns: On 26 noiembrie 2010 at 13:24 lascaris said: Ion Adrian, eu recunosc – sunt incapabil sa iti inteleg abordarea. Probabil ca facem parte din lumi diferite. In privinta “cadoului frumos si dezinteresat”, iti multumesc; fraza cu pricina o observasem si eu, nu stiam insa la ce anume te referi. Este o foarte veche idee a alchimistilor dar nu numai a lor – ma refer la identitatea materiei si a energiei.

Răspund eu mai detaliat : On 27 noiembrie 2010 at 12:42 ion adrian said: Atunici Lascaris draga, sa-ti mai fac un cadou explicandu-ti. Asadar celebra E=m*c^2, ca IPOTEZA, si repet ca ipoteza, era pe vremea lui Einstein destul de la indemana unui fizician sau chiar a unui elev de liceu in clasa superioara, odata ce omogenitatea dimensionala se cunostea in fizica alaturi insa, de aceasta senzationala si anticipativa sustinere alchimista, despre care autoarea analizata de tine spune ca este o exprimare destul de absconsa, deci nu prea se plimba pe toate cararile alchimice, ci poate asa ca la Paracelsus, pe o poteca mai obscura si in care nici el nu afisa chiar formal aceasta identitate. Trebuia sa ai si altceva in cap decat memorari de cunostinte ca sa sezizezi implicatia. Oricum cred ca acum odata ce ti-am spus si asta, inafara de a-ti raspunde la o eventuala intrebare punctuala, cred ca subiectul este foarte incheiat. 

Apoi cand cu CERN-ul mi-am adus aminte de acesta discutie si i-am mai transmis un ultim  mesaj :

On 27 februarie 2012 at 18:01 ion adrian said: Comentariul tău e în așteptare. Dle Lascaris , Cred ca esti convins in baza celor revelate aici in 2009-2010, ca in toamna lui 2011, cand la CERN s-a sustinut ca s-a depasit viteza luminii, eu le-am spus: Baieti verificati-va experientele, ipotezele si calculele ca nu e cum spuneti voi. Se pare ca cei care gandesc asemenea incep sa fie confirmati .

PS. Pe un alt blog oarecum fiind intepat prosteste, in sept 2011 am scris: 
ion adrian said, on septembrie 25, 2011 at 11:08 am  Si totusi echivalenta masa energie este veche, o au si vechii indieni si o are si Parcelsus. Posibil sa fie si in Biblie. Din aceasta echivalenta se poate deduce cu cunostinte de fizica elementara (de liceu) ipoteza relatiei 
E=M *c^2 si c=constant.. Evident diferenta gasita la CERN este prea mica si eu cred ca este eronata. Eu am motive sa cred ca c=constant =viteza luminii in vid. Nici Tesla invocat aici, nu combate ideea exceptionala privind constanta vitezei luminii. Si acum cititorule fiindca mi-ai cerut explicatii suplimentare, le dau, desi asta reprezinta o contributie originala nepublicata si care chiar si de pe un blog care maine dispare poate fi furata de altcineva. Mentionez ca aceasta demonstratie imi apartine si este realizata in perioada 1980-1988.

Primul pas: Asadar daca acceptam ca lumina si materia una sunt(ipoteza alchimica si vedica) atunci transcrierea acesteia in limbajul fizicii de azi, ar fi echivalenta energiei cu masa. Adica E identic M, care omogen dimensional s-ar scrie in relatia cea mai simpla posibil: E=M*k**2 (1)   Intelegandu-se aici ca unitatea de masa se poate transforma sau contine 1/(k**2) unitati de energie, unde k este o marime cu dimensiunea de viteza(spatiu/timp) Atentie este altceva decat relatia care da energia cinetica a unui corp de masa m in miscare cu viteza v adica E=M*v^2/2 Se vede acum ca asta deja este exprimarea fizica a unui fel de transmutare a materiei sau o identitate divina in punctul primordial, in acel BINDU al indienilor vedici si al filozofiilor lor yoga (In metaphysical terms Bindu is held to be the point at which begins creation and the point at which the many becomes the unity. It is also described as "the sacred symbol of the cosmos in its unmanifested state)

Al doilea pas: Daca ne patrundem de sensul acestei relatii magnifice, trebuie sa ajungem la concluzia irefutabila ca daca energia (lumina) si materia una sunt atunci acel k nu poate fi decat viteza luminii caci materia se transforma in lumina ajungand la viteza acesteia si ca deasemeni aceasta viteza datorita conservarii nu poate fi decat ultima viteza posibila si in acelasi timp constanta adica co constanta universala simbolizata cu litera c. Asadar relatia (1) devine : E= M*c^2 (2) Adica exact celebra relatie a relativitatii restranse.

Nota: cred ca daca poetul care a scris La steaua, ar mai fi trait, poate ca ar fi propus si el aceasta relatie caci nici Einstein in teoria relativitatii restranse nefacand altceva decat sa o propuna desigur avand totusi la baza un experiment , cel al lui Michelson-Morley explicat astfel teoretic. Ce am facut noi mai sus nu se bazeaza pe experiment ci este doar un simplu ratinament metafizic sustinut cu cunostinte elementare de fizica. Celui care a ajuns pana aici sper sa nu-i para rau de timpul folosit.

Ion Adrian "

Se vede de aici ca in discutia din 2009-2010 cu Lascaris, nu am mai folosit trimiterea la filozofia indiana utilizata de mine initial, caci de la Marguerite Yourcenar de care se ocupa si Lascaris, aflasem ca celebrul alchimist european Paracelsus vorbea  despre identitatea materiei , a luminii si a fulgerului in doua pasaje ciudate semnate de el in  "das Buch Meteororum, Colonia, 1566 ".

Cred ca am saturat promisiunea din titlu cu referire la Einstein si va urma ceva poate si mai interesant in care este implicat in primul rand astronomul Hubble dar si alte nume mari in stiinta secolului trecut.

Sa vad ce ma va provoca la asta. Cine stie poate tot o postare de- a Adinei care-i-a din nou ii multumesc cu multa admiratie si afectiune pentru tot ce face.

UPDATE 2 octombrie 2013 Despre expansiunea accelerata a universului sau legea fundamentala de constitutie a macroUniversului 

Si chiar asa s-a intamplat, caci un filmulet gasit pe blogul Adinei Amironesei referit mai sus, postat pe firul

http://adinaamironesei.blogspot.ro/2012/10/un-univers-sau-mai-multe-multiversul.html

mi-a lamurit un lucru care ma facea sa aman postarea privitoare la expansiunea universului si la ceea ce eu am denumit legea de constitutie fundamentala a Universului sau altfel spus relatia spatiu -timp pentru macroUnivers.

Asadar, undeva prin 2012, cand am aflat ca premiul Nobel pentru fizica a fost primit de trei fizicieni-cosmologi , respectiv Saul Perlmutter (Laboratorul Naţional Lawrence Berkeley, S.U.A.), Brian Schmidt (Universitatea Naţională din Australia) şi Adam Riess (Universitatea John Hopkins, S.U.A.) pentru descoperirea prin observatii astronomice, in 1998, a faptului că Universul este in expansiune accelerata, lucru care literamente  m-a uimit , intrucat eu, desigur un amator insuficient informat, consideram a fi o evidenta si asta de prin anii `80 ai secolului trecut

De ce consideram eu astfel, in timp ce lumea stiintifica credea ca dupa Big Bang va urma un Big Crunch(marea implozie)?

Fata de toti acestia descoperirea celor trei considerata epocala s-ar putea califica colocvial astfel:  

"Unii spun că lumea se va sfârşi în foc, alţii spun că în gheaţă". Care va fi destinul final al Universului? Probabil îşi va termina existenţa în gheaţă, potrivit studiilor laureaţilor Nobel în fizică, din 2011. Ei au studiat zeci de stele care au explodat, denumite supernove şi au descoperit că Universul se măreşte din ce în ce mai  rapid. Descoperirea a fost o surpriză chiar şi pentru laureaţi.

Dar nu si pentru mine, care chiar m-am mirat ca descoperirea lor experimentala ar fi o surpriza.

De ce era un lucru pe care-l consideram, in lipsa mea de informare, ca fiind deja stabilit?

Pentru ca asa cum  spuneam, prin anii `80 cand s-a intamplat sa-mi pun intrebarea fundamentala daca Universul ar putea, daca ar trebui sa aiba o lege stabila de evolutie , mi-am raspuns pornind de la ideea fundamentala ca o asemenea lege nu ar putea fi decat de forma unei relatii spatiu-timp, aceste doua marimi fiind nu numai fundamentale pentru fizica dar si pentru filozofie, Kant spunand ca ne sunt date aprioric si eu credeam ca relatia ar trebui sa aiba o exprimare divina adica transcedentala, ori singura functie transcedentala pe care o cunosc este y=e^x unde e este numarul transcendent e , baza a logaritmilor naturali.

Este imediat evident ca in acest caz ar trebui sa caut sau sa ma astept la o relatie de forma S=f(e^t) unde S este spatiul si t este timpul.

Atunci mi-am adus aminte ca auzisem de o lege de miscare in spatiu a galaxiilor care se indeparteaza una de alta, descoperita in 1928 de astronomul american Edwin Hubble, care in 1929 prin masuratori astronomice publicase descoperirea ca galaxiile se indeparteaza una de alta cu o viteza care creste odata cu cresterea spatiului dintre ele, relatia gasita fiind liniara, adica cresterea fiind proportionala si in consecinta exprimabila matematic prin relatia v=H*S unde v este viteza de recesiune , S distanta dintre galaxii si H , factorul constant in unitati de timp inverse(t^(-1) ) primind denumirea de constanta lui Hubble.

Nestiind nimic mai mult, am integrat relatia data de Hubble si am gasit exact exponentiala care speram si credeam in mod oarecum mistico-filozofic ca ar trebui sa fie, adica S=e^(H*t).

Ulterior am aflat ca preotul catolic belgian Georges Lemaitre, fizician in acelasi timp, publicase cu doi ani inaintea lui Hubble intr-un jurnal stiintific belgian obscur , intitulat Analele societatii stiintifice din Bruxelles, opinia ca date de tipul celor masurate de Hubble dar si de alti astronomi dadeau substanta concluziilor ce puteau decurge din relativitatea generala privind un Univers in expansiune dupa o relatie precum legea lui Hubble , Lemaitre devenind astfel primul care s-a referit la un fenomen de tip Big-Bang la care se ajunge daca se deruleaza inapoi filmul expansiunii, constanta lui Hubble permitand calcularea varstei Universului.

Nu pot sa parasesc acest expozeu istoric, fara sa amintesc, ca primul care a intuit aceasta expansiune a fost matematicianul rus, mort tanar, Alexandre Friedmann care in 1922 la 33 ani, a intrevazut primul ca teoria relativitatii generalizate amestecand gravitatia, spatiul si timpul, va permite intelegerea si studiul universului in ansamblul sau cat si expansiunea acestuia pornind de la o singularitate initiala, momentul ZERO, deci Big-Bang-ul de mai tarziu.

Pentru cine accepta ca lege de evolutie a Universului relatia exponentiala indicata de mine, rezulta imediat ca Universul nu ne comunica matematic nimic despre el decat ce in limbaj natural ne comunica direct si Divinitatea adica ca „El este cel care Este” caci ce ne spune exponentiala asta divina despre Univers prin infinitatea derivatelor sale, decat ca toate au aceiasi expresie exponentiala transcedentala si ca deci nu putem sa spargem aceasta nuca trancscendenta. Originea fiind acum(t=0) si deci Universul prezent este UNU, cel viitor merge spre nu stim unde ne va duce exponentiala, comod putand invoca infinitul iar pentru singularitatea de la inceptul timpului (minus infinit fata de prezent ) o singularitate reprezentata prin acel ZERO al lui Friedmann.

Este deci evident ca nu avem nu numai o acceleratie de ordinul unu dar si cate dorim noi pana la infinit.

De ce nu a fost sesizat acest aspect, desi eu am fost convins ca era pe deplin cunoscut, pana cand experimentele celor trei a obligat sa fie acceptat?

Foarte simplu si asta am aflat-o din filmuletul referit mai sus gasit la Adina, care lamurindu-ma, mi-a permis sa si public aici si acum aceste lucruri sub aceasta forma, caci sub forma unor obsservatii privind natura transcedentala a relatiei  fundamentale pentru univers, care ar trebui sa fie relatia spatiu- timp am mai facut-o mai succint de cateva ori adica prin anii `90 odata, in 2000 si in 2009 cat si pe cateva bloguri in mod tangential crezand ca vorbesc despre lucruri deja cunoscute.

Si ce anume m-a lamurit ? Pai e vorba de faptul ca lumea stiintifica considera ca viteza chiar daca creste cu spatiul creste decelerat in timp si deci nu putem avea o expansiune spre infinit ci spre un Big Crunch. Aceasta simpla idee si lipsa intelegerii transcendentei divine nu le-a permis sa vada ce eu vazusem de mult si in schimb a permis ca celor trei, pe deplin meritat. sa li se acorde  Nobelul.

As putea spune ca si eu in raport cu ei ma aflu intr-o situatie similara cu Lemaitre fata de Hubble care din pacate nu a primit in viata premiul Nobel desi il merita cu prisosinta si desi dupa moarte s-a pus problema,  a fost insa imposibil acest premiu  neacordandu-se post mortem.

  Si nu pot incheia fara sa arat ca a existat un precursor de forta, acela fiind profesorul roman, matematicianul Octav Onicescu care in 1974 in cartea sa Mecanica invariantiva introduce o forta de respingere tot de natura gravitationala, care, la distante mari o poate depasi pe cea newtoniana de atractie si deci explica si matematic si fizic expansiunea accelerata. Nici profesorul Onicescu daca mai traia, nu s-ar fi mirat de gasirea si prin masuratori a celor anticipate de dlui pe cale teoretica .El ar fi fost in aceasta analogie, spre gloria stiintei romanesti, exact in pozitia lui Friedmann.

UPDATE 3  15 februarie 2014 . Azi am aflat urmatoarea stire despre "nasterea si sfarsitul"  mai exact cum ca Universul nu are inceput si nu are sfarsit   http://playtech.ro/2015/teoria-care-ar-putea-schimba-perceptia-asupra-universului-avut-loc-sau-nu-big-bang-ul/ 
http://phys.org/news/2015-02-big-quantum-equation-universe.html

Daca se va dovedi a fi asa, acest lucru va inseamna cea mai stralucita confirmare a exponentialei divine introduse de mine si citata mai sus pentru a descrie legea de evolutie in timp a Universului(S=e^(H*t) ) unde t este vesnic si curge de la -infinit la +infinit

UPDATE 4  13 martie  2014

Consider si emit ipoteza ca legea fundamentala din Univers care exprima relatia Spatiu - Timp este exponentiala divina de mai sus si ca mereu in finalul observatiilor noastre facute la cel mai adanc nivel posibil in legitatile Universului nu vom gasi altceva. Este o limita similara unui principiu de incertitudine devenit principiu de certitudine.

Mesaj din Andromeda si limbajul LINCOS [Message from Andromeda and LINCOS language]

Pentru inceput este doar un test ca sa vad daca merita sa postez prin update o poveste ceva mai consistenta.

Prima poveste:

Am primit un meaj radio dintr-o directie necunoscuta pe care am botezat-o metaforic Andromeda, dar poate sa fie si de la doua strazi distanta.

L-am transformat printr-o conversie in urmarorul text grafic in care semnalele radio identice le-am  inlocuit cu un acelasi semn grafic, in cazul nostru semne de pe tastatura care nu au nici-o legatura cu semnificatia pe care le-o dam noi.

A traduce mesajul inseamna sa inlocuiesti semnele cu un corespondent, acelas pentru acelas semn si care sa structureze textul intr-unul cu sens.

Eu nu am resusit dar un prietem a reusit si mi-a spus: crezi ca este o emisie rationala sau un accident radio produs undeva in mod natural sau artificial. Daca este un soi de SOS (spun soi caci nu are legatura cu Morse, asta fiind  prima incercare de descifrare facuta) si noi nu facem nimic?

Asta este deci prima problema importanta dar ca sa fie un SOS ar trebui sa fie o emisie rationala si daca este rationala trebuie sa fie si descifrabila.

Si acum urmeaza textul grafic in care am convertit mesajul radio.

Prezumtia este de convertire corecta in sensul: un semn grafic distinct este un semnal  radio distinct. Si duratele fara semnal au sens in transcrierea grafica  facuta de mine si le-am indicat  cu blancuri mai lungi sau mai scurte, simbolizate cu un anume numar de "b" . In acest text grafic un spatiu fara blanc nu exista si deci daca ar apare din eroare, se ignora si se aduce textul  peste el . Asa ceva nu poate aparea decat la trecerea de la un rand la cel de dedesubt, caci textul ar trebui sa continue liniar, asa cum s-au primit si semnalele radio, doar intr-o succesiune temporala, si atunci cand un rand se termina, se continua dedesubt, blancurile fiind singurul separator folosit. Adica s-ar putea scrie pe un singur rand daca textul s-ar aseza pe o coala suficient de lata ca sa incapa in intregime.

Iata textul :

O%ObbOO%OObbOOO%OOObbbbbO&O%OObbOO&O%OOObbO&OO%OOObbbbb0&O%ObbO&0%Obb0&OO%OObbOO&0%OObbbbbO@O%0bbOO@O%ObbO@0%O

Astept.

UPDATE(3 mai 2013). Se pare ca astept degeaba, dar poate ca trebuia sa spun si ce m-a determinat, mai exact ce m-a provocat  in anii 80, sa scriu texte   cifrate ca cel de mai sus. A fost ideea puerila a  lui Carl Sagan pe care dealtfel il admir , si care in 1972 s-a materializat prin placa aurita si inscriptionata care a plecat in Univers la bordul sondei  Pioneer 10, cu repetitie atat  la Pioneer 11(1973) cat si la sondele Voyager din 1977(Voyager Golden Record) si replica cel putin la fel de puerila data de niste savanti exobiologi sovietici mesajului trimis de Sagan spre infinitul Univers, eu fiind convins ca pentru a putea trimite ceva consistent ar trebui sa stiu ce ar trebui sa astept eu (vezi programul SETI) si cum sa gasesc ceea ce astept.

UPDATE IMPORTANT(21 iulie 2013)

A doua poveste

A trecut destul timp in care nimeni nu pare a fi preocupat sa inteleaga despre ce este vorba aici si cum blogul acesta este destinat sa comunice unele lucruri cred eu importante pe care le-am inteles odata cu scurgerea vremii si cu meditatii personale in ce le privea, voi explica ce este cu acest mesaj metaforic denumit din "Andromeda"

El este un mesaj scris intr-un limbaj -eu consider ca singurul posibil in mod rational- prin care o fiinta rationala poate  comunica co o alta cu care nu se afla in contact direct adica nu se afla in fata celeilalte.

Ideea existentei si unicitatii unui astfel de limbaj am avut-o asa cum spuneam mai sus constatand modul stupid in care atat americanii cat si rusii se refereau la problema, desi din anii 60 teoretic problema fusese rezolvata de profesorul de logica si ligvistica matematica, Hans Freudenthal de la universitatea din Utrecht decedat in .1990, care inventase(descoperise) LINCOS.

Lincos (o abreviere din limba latină a expresiei lingua cosmica) este o limbă artificială descrisă pentru prima dată în anul 1960 de către Dr. Hans Freudenthal în cartea sa: Lincos: Design of a Language for Cosmic Intercourse, Part 1, ca un limbaj conceput pentru a fi usor de înteles de către orice forma de viată extraterestră inteligentă posibilă, pentru a fi utilizată în transmisiile radio interstelare. Freudenthal a considerat că un astfel de limbaj ar trebui să fie usor de înțeles de către persoane care nu cunosc sintaxa folosită pe Terra sau limba. Lincos a fost proiectat pentru a fi capabil să înmagazineze cea mai mare parte a cunostintelor noastre.

Singurul meu merit a fost ca nestiind de solutia LINCOS, am redescoperit in anii 80 acest limbaj, epigonismul intr-o aemenea problema nefiind ide fapt epigonism, caci se creeaza dovada corectitudinii ipotezei ca LINCOS este limbajul asteptat sau cautat despre care eu redescoperindu-l in mod independent, am facut astfel proba ca o alta ratiune daca isi pune problema ajunge la aceasta solutie necesara si probabil si unica , eu intelegand si de ce este unica, lucru pe care Hans Freudenthal nu-l afirma.

Oricum esential este ca daca un mesaj necesita atat un emitator cat si un receptor si desigur ca necesita, daca prof. Freudenthal ar fi fost emitatorul, eu puteam fi receptorul dovedind faptic  consistenta limbajului nou creat.

Asa cum am povestit, enervat de puerilitatile unui Sagan si a unor exobiologi rusi am meditat intens nu mai stiu exact anul, dar la mai mult de douazeci de ani de la realizarea lui Freudenthal pret de doua trei zile si am ajuns la solutie.

Care au fost premizele care mi-au permis sa descopar cu destula usurinta un limbaj, pe care anterior descoperirii, probabil ca nu as fi fost capabil sa-l descifrez? Asa cum a reusit un coleg de al meu, un bun depanator de programe in diferite limbaje de programare care pe loc a descifrat mesajul cifrat de mai sus evident fara a sti nimic despre el, decat ca este un text spre a fi descifrat.

Mai tarziu am aflat ca problema pe care incercam s-o rezolv este ceea ce in specialitate se defineste a fi crearea unui limbaj fara metalimbaj.

Ce inseamna asta?

a) Pai daca un chinez incearca sa invete un roman chineza ei doi trebuie sa cunoasca o limba comuna, de exemplu engleza si atunci aceasta se numeste metalimbaj.

Dar oare Robinson Crusoe si Vineri care s-au invatat unul pe celalalt cate ceva din limba celuilalt ce metalimbaj au avut.

Pai insasi obiectele din jur , lumea materiala in care se aflau, ei fiind insa in contact direct intre ei.si in plus si intuitia legilor fundamentale ale ratiunii care sunt identitatea si non contradictia. La fel se intampla si cu copilul care invata sa vorbesca in contact cu parintii, numind obiectele si legand aceste nume in propozitii simple.

In schimb in cazul unei comunicatii la distanta intre entitati neaflate in contact direct, care nu au convenit nimic si nici macar initial nu stiu sigur ca celalalta entitate exista si este rationala, problema comunicarii este crearea unui limbaj comun fara a avea prestabilit un metalimbaj.

b) Asa dar va trebui sa avem un suport de transmitere a semnalelor care constituie fizic mesajul, regulile limbajului fiind obligatoriu rational sa fie primele transmise.

Daca ne referim la doi oameni aflati pe doua dealuri atunci o lanterna si semnalele luminoase pot fi suportul altfel pe pamant sau in cosmos vom folosi semnale radio captate cu radiotelecoape etc.

Si cand am spus rational deja am introdus o presupozitie si anume ca in univers ratiunea este peste tot aceiasi adica cu cele doua legi fundamentale, adica este unica ceea ce este in concordanta cu ideea originii divine a ratiunii.

c) Acum a venit momentul cand intrand in joc ratiunea a trebuit sa decid cu ce incep transmiterea mesajului care in prima faza este si cea de transmitere a limbajului.

Evident ca voi transmite legea identitatii care spune ca existentul A este identic cu el insusi in momentul cand se afirma acest adevar axiomatic.

Cu alte cuvinte transmitem semnul egal sau identic si cum a doua ipoteza pentru mine si prima pentru Freudenthal a fost ca incepem cu introducerea numarului si a operatiilor cu acesta, caci alaturi de Platon toti matematicienii si probabil ca toti care cred in ratiune sunt de acord ca numarul este la baza descrierii Universului, ca totul este ordonat dupa masura prin numar.

Deci limbajul aritmeticii este cel cu care se incepe

Asadar prima informatie si care pentru necesitate de verificare se repeta este/sunt:

Ob%bObbOOb%bOObbOOOb%bOOO

Aceasta forma este cea liniara in care se primeste mesajul sa zicem luminos sau radio, si in care apar succesiv trei tipuri de semnale:

-primul simbolizat de noi cu O

-al doilea simbolizat cu b

-al treilea simbolizat cu bb

-al patrulea simbolizat cu %

-al cincilea simbolizat cu OO

-al saselea simbolizat cu OOO

Pare destul de greu de descifrat dar daca emitem ipoteza ca intre cuvinte sau litere trebue sa existe separatori care se pot simboliza prin spatiu(blanc) si la fel si intre propozitiile logice prin doua blancuri care ar fi   separatorul ; , atunci am putea structura pe verticala acest text astfel :

                  Ob%bO

               OOb%bOO

          OOOb%bOOO

Ajungem la forma pe care colegul meu a descifrat-o cu usurinta si anume faptul ca semnul % pare a fi in mod necesar „=” si ceea ce este interesant ca in acest aranjament al mesajului pe verticala aparitia semnului idenic/egal este pozitionata ca axa de simetrie a celor trei propozitii logic independente

De ce spun pare ? Pentru ca tot timpul textul care ar urma, ar trebui sa fie consecvent cu aceasta definire a lui %.Si tot din acest motiv am introdus de trei ori definirea lui = adica pentru ca verificarea sa se faca prin consitenta dovedita la repetare.

Sa inlocuim semnele cu intelesul dat de noi:

                O = O

             OO = OO

        OOO = OOO

Ce putem spune in continuare?

Ca un cerc sau o litera O sau un gogoloi sau orice semnificatie vrem ptr O este egal cu un cerc sau o litera(de exemplu litera o mare de tipar) sau un gogoloi sau orice dar cu aceiasi semnificatie pe care o vrem noi pentru O adica un "ceva" egal un "ceva"

Deci putem decripta pentru O ca fiind „ceva” in continuare astfel:

doi „ceva” egal doi „ceva” si trei „ceva” egal cu trei „ceva” ceea ce ne duce la ideea ca fiind consistenta si coerenta decriptarea chiar este cea corecta si ca ni s-a indicat legea fundamentala a ratiunii umane cred unii(universale cred eu)desigur, cum spuneam ca in orice problema de acest fel, sub rezerva confirmarilor ulterioare din care doar daca una daca nu este in regula, se poate darama tot esafodajul, desigur dupa ce se verifica corectitudinii a ceea ce nu este in regula.

Ce mai obsevam ? Ca practic noi am introdus numarul unu, doi si trei oarecum implicit dar logic, pentru a formula o propozitie corecta si consistenta in orice limba ar fi ea.

Asadar daca am primi noaptea prin semnale luminoase mesajul scris mai sus de la geamul unui imobil vecin, ne-am pune problema unui mesaj cu semnificatie sau am gandi la un eveniment intamplator de stingere si aprindere a lumini?

Cred ca orice politist ar dori sa verifice ce se intampla acolo.

Dar daca am primi acest mesaj la Arecibo si ar fi chiar din Andromeda?

Am considera ca este un fenomen fizic ciudat sau un mesaj extraterestru rational?

Probabil ca parererile ar fi impartite.

Dar daca mesajul se continua astfel:

Ob&bOb%bOObbOOb&bOb%bOOObbOb&bOOb%bOOO

si deja nemai avand nevoie de vre-un ajutor de asezare intuitiva pe verticala a mesajului il putem traduce astfel:pe baza celor deja rezolvate si doar in limbaj aritmetic caci orice alt ceva putand fi orice nu prezinta interes si o sa emitem ipoteza ca ni se indica propozitii aritmetice

Unu & unu = doi ; doi & unu = trei; unu & doi = trei

Credem ca rezulta cu aproape certitudine(riscul infirmarii teoretic posibile in viitor a descifrarii noastre ne fac sa spunem „cu aproape certitudine” si nu pur si simplu „cu certitudine”) ca simbolul grafic & reprezinta semnul aritmetic plus adica cel care introduce adunarea. Si in acest moment aproape certitudinea noastra ca este vorba de limbaj aritmetic si ca deci e vorba de numere si operatii cu ele utilizand semnul egal, devine, putem spune, certitudine(minus un epsilon de infinit mic).

Desigur ca semnalul receptionat la Arecibo este unul inteligent si prima receptare a ETI s-a fost facuta.

In continuare il vom introduce pe zero si minus cu semnul 0, respectiv @ in propozitiile :

0b&bOb%bObbOb&b0%bObb0b&bOOb%bOObbOOb&b0%OObbbbbO@O%0bbOO@Ob%bObbO@0%ObbOb@bOb%b0

care se decodifica:

zero plus unu egal unu; unu plus zero egal zero;zero plus doi egal doi; doi plus zero egal doi; doi minus unu egal unu; unu minus zero egal unu ; unu minus unu egal zero

Deacum este evident ca astfel se poate construi aritmetica si algebra. Cu geometria adica cu transmiterea formelor nu stiu sa se fi rezolvat problema. Eu insa am rezolvat-o si cine stie poate ca o s-o comunic aici. La fel si pentru transmiterea notiunilor abstracte lucru care pare imposibil dar nu este.

Daca am depasi toate acestea am putea sa comunicam cu ETI de la egal la egal si fara alta frana decat spatiul si timpul.

Deosebirea dintre mine si Freundenthal este ca el a pornit de la aritmetica considerand ca fiind fundamentala presupozitia ca limbajul trebuie construit introducand aritmetica adica introducand simultan adunarea si semnul egal spre deosebire de mine care am considerat ca trebuie sa incep un mesaj catre ETI sau sa-l astept cu inceputul reprezentat de ce defineste ratiunea in univers si anume cu legea identitatii si cum un univers in absenta identitatii nu poate fi conceput si daca ar fi este transcedental fata de noi deci fara a putea comunica, problema nici nu trebuie pusa.

Nu putem avea contact decat cu ETI avand ratiunea bazata pe identitate si atat. Restul devine propozitie lipsita de sens sau doar cu aparenta de sens.