22 feb. 2013

Esoterism si numerologie [Esotericism and numerology]




Dedic aceasta lucrare memoriei bunului meu amic care a fost poetul Ion Nicolescu



Sa incepem prin a prezenta doar cateva din notiunile pe care le vom folosi, intrucat multe nu vor fi definite aici, pentru ca azi exista internetul unde notiunile pe care le vom intalni, cum ar fi, de exemplu, „proportia de aur”, sunt foarte bine explicate.

Termenul de esoteric inseamna misterios, ascuns, cunostintele esoterice fiind cunostinte, de regula, mai vechi si ocultate de cunoscatori, care de regula se reduceau doar la un numar mic de initiati.

Evident, ca exoteric va insemna ceva la vedere, neascuns, o invatatura la indemana tuturor.
De exemplu, multi dintre filozofii Greciei antice aveau in scolile lor, doua niveluri de invatatura si anume cel exoteric unde erau predate cunostintele la vedere din epoca si cel esoteric unde erau admisi doar cei dotati care treceau cu usurinta peste nivelul exoteric.
Pitagora era considerat un om cu infatisarea si inteligenta unui zeu. Pentru el, numarul era la baza Universului si a Armoniei acestuia.
Scoala lui considera ca numerele poarta in ele o adevarata „magie”, desigur ca referindu-se la numere si nu la cifrele cu care ele se reprezinta grafic.
Erau anume numere care simbolizau de regula ceva filosofico-religios, ceva mistic si erau situatii in care orice numar care aparea putea imbraca o mantie esoterica.
In analogia geometrica pitagoreica unu era punctul, doi linia, trei suprafata si patru spatiul, suma lor fiind 10. Aceste patru numere constituiau triunghiul sacru al Tetraedei „sursa si radacina naturii inepuizabile”.
Invatatura din scoala sa, ca si mai tarziu la Platon sau Aristotel, era dificil de urmat, caci dupa ce erai primit, timp de trei ani treceai printro perioada de proba si apoi, daca erai acceptat, in continuare treceai la invatatura exoterica cu o durata de cinci ani, Pitagora neaparand in fata ucenicilor in acea perioada si vorbindu-le ascuns de un val sau dupa un paravan, perioada in care acestia urmau regula tacerii. Daca ucenicul reusea sa parcurga cu succes aceasta etapa, intra cu depline drepturi in confreria initiatica, unde era pus la curent cu invatatura ascunsa, secreta, adica esoterica, transmisa doar prin viu grai si care era revelata chiar de Maestru, fata in fata cu discipolul.

De fapt, intre initiat si profan separarea de limbaj traduce separarea mai adanca dintre imanent si transcendent.
Asadar, putem spune ca daca, in aparenta, numerele nu servesc decat la socotit si la a descrie cantitati si rapoarte intre acestea, ele primesc si o semnificatie esoterica oferind o foarte buna baza incriptarii unor adevaruri simbolice si spirituale odata ce unor numere fundamentale li se confera o anume semnificatie de acest fel si, astfel, apare numerologia esoterica.
Spunem numerologie esoterica pentru ca exista si o numerologie exoterica unde proprietati aparent speciale pentru unii, chiar miraculoase pentru niste necunoscatori ai sistemelor de numeratie si ale proprietatilor numerelor se dovedesc a fi doar consecinte ale unei aritmetici simple.
Vom prezenta un exemplu in acest sens: la scoala se invata divizibilitatea cu numarul noua, ca fiind testata prin verificarea divizibilitatii cu noua a sumei cifrelor numarului testat, regula fiind foarte simpla si rezultand din calculul algebric consecutiv scrierii numarului dupa puterile bazei adica ale lui zece si inlocuirii acesteia cu noua plus unu.
Din acest motiv aceasta proprietate este valabila numai in baza zece, in alta baza de numeratie neconservandu-se, desi, poate ca se pot gasi si alte proprietati specifice si legate de cifrele utilizate in respectiva baza de numeratie.
Nimic esoteric, ci doar exoteric.
Am dorit sa insist ca sa nu se confunde esoterismul adevarat al initiatilor cu panglicariile exoterice.
Si, ca sa incheiem referinta la Pitagora, amintim ca intr-o butada celebra, filozoful-matematician Bertrand Russell spune ca ciudatenia stiintei moderne este intoarcerea ei la pitagorism:
„Armonia sferelor, dragostea de frumos, cautarea proportiiilor si a echilibrului, armonia numerelor si a cosmosului, sectiunea de aur sunt ramurile falnicului copac sadit de Maestrul din Samos”.

Despre numerologia esoterica se poate spune ca este o stiinta esoterica care cauta semnificatii in armonia numerelor, armonie care a fascinat intotdeauna mintile stralucite ale umanitatii si care identifica si evidentiaza proprietatile esoterice ale numerelor in diferite contexte, pentru ca in lipsa contextului ele raman doar frumuseti sau ciudatenii aritmetice sau numerologice.
Desigur, intr-un domeniu atât de vast cum am intuit ca este numerologia exoterica putem gasi de toate, de la teorii aritmetice si pâna la divinatie, dar nu urmarim aici sa separam grâul de neghina.
Inainte de a atinge scopul principal al acestei cercetari voi incerca sa creionez anumite proprietati si semnificatii aritmetice, filosofice si esoterice, ale unor numere privilegiate, in literatura gasindu-se, desigur, mult mai multe corespondente cat si numere, mentionand ca unele dintre aceste semnificatii sunt, poate, doar opinii personale singulare.

Numarul unu: este primul numar natural, nu este compus din alte numere, cu alte cuvinte nu se formeaza, ci pur si simplu este, iar in ceea ce ma priveste consider ca ar fi lipsit de sens de a discuta paritatea sau primalitatea lui. Am putea spune ca este alfa si omega in domeniul numerelor si am gresi spunand cum spun unii ca este consecutivul lui zero, pentru ca notiunea de consecutiv deja il contine si, deci, se va defini doar prin el insusi fiind o notiune primara. El se afla la temelia oricarui alt numar, fiind la baza sistemului de numeratie natural („unar“, dupa cum l-am denumit), numararea si, deci, crearea tuturor numerelor naturale fiind insumarea succesiva a lui unu cu el insusi. In geometrie, numarul unu ar corespunde punctului fara dimensiune si numarului de dimensiuni pe care il are linia, adica o singura dimensiune si anume lungimea.
Din punct de vedere esoteric si mistic nu-l putem asocia decât Divinitatii, aceasta fiind  unica si multipla in mod simultan, transcendenta fata de realitatea duala si noncontradictorie a creatiunii pe care o inglobeaza si de care este in acelasi timp separata. Se spune: „Unul este Domnul Dumnezeu etc. etc.“

Numarul doi: este al doilea numar natural, fiind insa primul numar par si singurul atât prim cât si par. De aici incolo toate celelalte numere vor fi pare sau impare (prime sau neprime). Se formeaza prin dedublarea unicitatii fara a se separa de ea, asa cum foaia de hartie fiind una, are, mereu si mereu, doua fete.
In geometrie avem dreapta care se determina prin doua puncte, iar planul are doua dimensiuni (lungime si latime).
Doua sunt postulatele ratiunii logice (identitatea si noncontradictia). Doua sunt categoriile filosofice aprioric date sensibilitatii si ratiunii umane: spatiul si timpul. Doua sunt sexele etc. etc.
Esoteric, doi sta la originea oricarei deveniri evolutive

Veti fi poate mirati ca nu am inceput cu zero, dar alaturi de greci nu-l consider pe zero numar natural pentru ca zero nu numara nimic.
Zero este elementul necesar existentei ratiunii duale, noncontradictorie a omului, inteligentei fiindu-i imposibil sa-si imagineze alt tip de ratiune, ea insasi fiind prizoniera, odata cu pacatul stramosesc, a acestei dialectici a dualului.
Evident, ca si numai introducerea lui zero in numeratie face din neamul arab un neam mare, asa cum dacii prin cuvantul si notiunea de za care intra in numele lor sfant sunt mari, pentru ca  zaua (adica lantul) este la baza vietii (ADN si ARN), dar si simbol al infinitului.
Daca universului, totalitatii, divinitatii nu i se poate asocia decât Unul, intregul perfect (punctul fara dimensiune), nonexistentei, neantului, nimicului nu i se poate asocia decât cifra zero sau multimea vida.
Cifrei zero, prin extensie, o sa-i spunem, totusi, numar si atunci pe zero il putem considera ca intr-un sistem fregean, cardinalul asociat multimii vide, asa cum cardinalul multimii care il cuprinde pe 1 este tot 1. Numarul 0 permite operatia de scadere (existenta algebrei).
Despre numarul zero Bertrand Russell se pare ca a spus ceva minunat:In fata numarului zero ma simt ca un scamator care scoate numerele din palarie”.
Daca iesim din zona numarabilului, din zona sistemului natural unar si intram in zona rationabilului, putem spune, alaturi de poetul logician Ion Nicolescu, ca axioma fundamentala a numerelor rationabile (numere ce pot fi gândite de ratiune) si care introduce (pentru a satisface mai riguros cerinte axiomatice de tip Peano, care introduce, numarul unu cu o a doua propozitie, ceea ce, de fapt, inseamna ca trisam intrucat il cunosteam deja pe doi cand abia il definim pe unu) simultan cele doua numere, zero si unu, este: „Unul din numere este in mod obligatoriu zero”. Intr-adevar fara numarul zero nu exista nici algebra si nici sistemele de numeratie artificiale dintre care cele doua importante sunt cel zecimal cu 10 cifre si cel binar cu doua cifre, 0 si 1.
Putem afirma fara teama de a gresi ca in zona rationabilului 0 si 1 sunt ca cele doua fete ale foii de hârtie, iar cardinalul multimii compuse din 0 si 1 este numarul natural 2 care este si succesorul lui 1.

Numarul trei reprezinta prin trei puncte planul, cardinalul multimii care cuprinde cifrele deja introduse si este primul numar impar si prim, defineste spatiul prin cele trei dimensiuni, trei fiind si numarul postulatelor ratiunii practice (cele doua ale ratiunii logice la care se adauga principiul ratiunii suficiente care introduce cauza si efectul si succesiunea lor in timp).
Esoteric si mistic, trei sunt componentele inseparabile si simultan separabile ale Unului Divin denumit, sub acest aspect, Sfanta Treime : Tatal, Fiul, adica Logosul, si Sfantul Duh sau Duhul Adevarului, adica Ratiunea, intrucat Adevarul este coincidenta, acordul perfect dintre lucruri (in sensul de „existente“) si intelect (in sens de „ratiune“) care, si unul si celalalt, se afla in Tatal si purced de la Tatal.

Numarul patru este primul patrat perfect, cardinalul multimii numerelor anterior definite, numarul atotcuprinzator spatiu-timp (cele patru dimensiuni spatiotemporale).
De aici inainte, toate numerele naturale ce urmeaza se pot forma in sensul axiomaticei de tip Peano, ca fiecare fiind cardinalul multimii de numere anterior definite, multime care il cuprinde si pe zero. Multe din ele vor avea diferite proprietati interesante, dar prin nimic miraculoase, consecinta a regulei lor de formare care este adaugarea lui unu la numarul anterior format. In acest context dorim sa mentionam ca pentru numerele prime nu exista sau poate nu s-a gasit (eu am motive sa cred ca nu exista) o regula generala de formare.

Interesanta, ciudata, uneori chiar miraculoasa, poate fi considerata aparitia unui numar intr-o anume situatie data.
De exemplu, aparitia numarului 153 in Evanghelia dupa Ioan la versetul 21.11 cu ocazia celei de a treia aparitii a lui Isus in fata ucenicilor, dupa Inviere, la marea Tiberiadei, când Petru prinde in navod 153 de pesti mari (o noua minune de tipul inmultirii pâinilor), ciudat fiind numarul mentionat, aparent fara motiv, dar care, totusi, are proprietati mai speciale, in sensul ca 153 este un numar triunghiular, fiind suma primelor 17 numere naturale.
Subliniez ca termenul de numerologic se va referi la corespondenţe si proprietati existente in virtutea bazei de numeratie zece in care sunt scrise numerele, corespondenţe care nu puteau fi gasite in perioada scrierii Evangheliilor, sistemul de numeratie cu baza zece fiind introdus mult mai tarziu, cand arabii il preiau de la indieni in sec. al VIII-lea facandu-l sa fie ce este azi prin introducerea cifrei zero, referita prima oara in lucrarile lui Al-Horezmi, in Europa fiind introdus de matematicianul italian Fibonacci la 1202.
De la bun inceput trebuie sa mentionam ca numarul 153 avea in epoca, pornind inca de la Pitagora, cateva semnificatii importante fiind referit in constructia asa-numitei vesica pisces, figura considerata sacra de catre pitagorici  din multiple motive, figura descriind forma pestelui fara coada si rezultand din intersectia a doua cercuri de raza egala, fiecare avand centrul pe circumferinta celuilalt, ceea ce facea ca raportul dintre inaltimea si latimea respectivei figuri geometrice regulate sa fie radical din trei, numar irational pe care anticii il aproximau foarte exact prin raportul 265/153.
Numarul 153 are cateva proprietati aritmetice interesante cunoscute si in epoca si anume:
153 = 1x1x1 + 3x3x3 + 5x5x5
Suma divizorilor este un patrat perfect : 1 + 3 + 9 + 17 + 51 = 81 = 9x9 
153 = 1! + 2! + 3! + 4! + 5!
153 = 9x17 deci 153/(1+5 +3) = 17 iar 17 este singurul numar prim egal cu suma a patru numere prime succesive (17= 2+3+5+7) care in plus sunt si primele numere prime.
In sistemul binar 10011001 (mod de scriere necunoscut in epoca redactarii Evangheliilor).

Care ar putea fi semnificatia esoterica mai adanca a acestui numar 153?
O prima semnificatie ar fi trimiterea spre semnul pestelui, care este semnul crestinismului si al lui Isus (si azi mitra papala are forma a doi pesti) dar se poate obiecta ca si evanghelistul Ioan cunostea si el legatura pitagoreica dintre peste si numarul 153, fiind o persoana culta.
O alta poate decurge din faptul ca Tetragrammaton care este numele grecesc al vechilor evrei pentru YHVE. este pomenit de 5.410 ori in Biblie, iar numai in Geneza de 153 ori.
Ca proprietate numerologica de baza gasim valoarea noua care in numerologie este data de suma cifrelor sale, numarul noua fiind extrem de important in numerologie ca ultima cifra a bazei zece.
Este unica aceasta proprietate aritmetica si numerologica?
            Nu, pentru ca o proprietate similara poseda si numarul 36 care este noua, dar care este si suma primelor 8 numere naturale sau numarul 351 care este tot noua, dar si suma primelor 26 numere naturale si asa pentru un numar infinit de numere intregi care au aceeasi proprietate de a fi in final noua si, in acelasi timp, numere triangulare, adica suma unor serii de numere naturale incepând cu numarul 1 (progresii aritmatice cu ratia 1 si prim numar numarul unu) .
In seria de numere triunghiulare de pana la 1000, adica primele 44 numere triunghiulare, sunt doar 9 numere – e vorba de 36, 45, 153, 171, 351, 378, 630, 666 si 990 care au proprietatea de mai sus, adica numerologic sunt noua si, desigur, ca sirul continua la nesfarsit.
Remarcam existenta printre aceste numere speciale si a numarului 666 care mai are multe alte proprietati, dar proprietatea de a fi un numar triunghiular, ca si 153, il leaga de acesta, ele fiind cele doua numere esentiale ale Noului Testament, primul in Evanghelia dupa Ioan si celalalt in cealalta scriere a evanghelistului, respectiv, Apocalipsa
In acelasi timp, in cadrul numerelor triunghiulare sunt, desigur, si unele care sunt unul rasturnatul celuilalt formand perechi de numere, cum este prima de acest fel, respectiv perechea aflata si in sirul de mai sus, adica 153 cu 351, la care se adauga numai inca noua perechi pe le-am gasit pana la numarul cu 11 cifre 50.620.051.653, care este un numar triunghiular aflat in zona sumei primelor 300000 de numere naturale consecutive.
Cele doar 10 perechi gasite sunt:

153, 351;
17578, 87571;
185745, 547581;
1461195, 5911641;
12145056, 65054121;
12517506, 60571521;
304119453, 354911403;
1775275491, 1945725771;
10246462281, 18226464201;
35615002605, 50620051653.

Se poate constata ca din cele 10 perechi de numere triunghiulare rasturnate doar una si, anume, prima, adica 153, 351 are si proprietatea de a fi numerologic in mod direct noua, dar, indirect, mai fiind si perechile 12517506, 60571521 si 10246462281, 18226464201, care ajung sa fie 9 trecand prin suma efectiva aritmetic 27 si, respectiv, 36.

O alta legatura numerologica intre cele doua numere rasturnate 153 si 351 este ca 153 + 351 = 504  iar 504 x 504 = 288 x 882, evident proprietate numerologica decurgand din scrierea in baza zece.
Toate aceste proprietati numerologice ce deriva din scrierea in baza zece sau in baza doi nu puteau fi anticipate in epoca cand sistemul de numeratie zecimal sau binar nu fusese descoperit, ceea ce face si mai interesante si cu sens aceste proprietati, conferind un caracter de unicitate perechii 153 si 351.

Aceasta unicitate, la Sf. Ioan Teologul si cu 1000 de ani inainte ca numerele sa se scrie in baza 10, singura scriere care le confera celor multiple de noua, ultima cifra caracteristica a sistemului de numeratie in baza 10, proprietatea numerologica de a fi noua (adica suma cifrelor lor sa duca in final la numarul noua), are desigur un sens profund esoteric, iar singurul sens pe care il gasesc, este atentionarea ca evenimente deosebite pot sa apara legate de numere deosebite cum sunt desigur numerele divizibile cu noua mai ales cand li se poate asociatia si o multitudine de alte proprietati ceea ce le va conferii o semnificatie esoterica.
Acest aspect poate fi verificat si prin analiza numerologica a istoriei cavalerilor templieri, ceea ce si vom face intr-o continuare a acestui subiect.

Dar cel mai esoteric aspect este unul legat de mine insumi, desigur, ca in contexul acestei preocupari lucru pe care doresc sa-l povestesc fiind cel putin straniu daca nu invocam confortabila si atot salvatoarea coincidenta.
Sunt preocupat de acest numar 153 de mai multi ani, de cand amicul meu, scriitor si specialist in istorie templiera, pasionat numerolog, scriitorul Cristian Tiberiu Popescu, mi-a vorbit despre povestea celor 153 de pesti mari din Ioan 21.11, fiind placut impresionat de proprietatea acestui numar de a fi suma primelor 17 numere naturale.
Placand-mi si mie subiectul, am descoperit relatia cu numarul rasturnat 351 al carui caracter esoteric si de o mare singularitate nu fusese, dupa stiinta mea, subliniat inca.
Primii care au aflat de aceasta preocupare a mea au fost, in 2007, participantii la un blog, unde era si Biblio, eu scriind insa pentru o amica virtuala din epoca cu nickul Aya.

Ulterior, nepotul meu, Manuel, acum un an-doi, mi-a semnalat si alte proprietati pitagoreice ale acestui numar si ale altora, lucru pentru care ii multumesc, observand ceva ce eu, foarte ciudat, nu obsevasem pana atunci, desi scrisesem de cateva ori cu mana mea Ioan 21.11 si pronuntasem de mai multe ori numarul acestui verset.
A obsevat ca 21.11 sunt ziua si, respectiv, luna nasterii mele, ziua si luna in care familia ma aniverseaza anual.
Nu exagerez cand spun ca in clipa in care mi-a spus, razand si uimit de ce observase, eu m-am cutremurat si m-am intrebat: sa fie doar o coincidenta?
Raspunsul probabil ca nu-l voi avea in lumea asta.


Nota: Daca in locul sirului natural adunam numerele impare (1,3,5,2n-1), adica progresia aritmetica cu ratia 2, se obtin perechi de numere care raspund cerintei de a fi rasturnate sau autorasturnate, dar foarte multe din  cele rasturnate au proprietatea foarte interesanta de a fi si rasturnate si numerele lor de ordine ocupate in sir ale acestor sume, cum sunt, de exemplu, perechile 13/169 si 31/961; 21/441 cu 12/441 etc.Sunt si foarte putine numere inverse ale caror numere de ordine nu sunt inverse, si de fapt in sirul primelor 10000 de progresii sunt doar doua perechi: perechea 33/1089 cu 99/9801 lea si perechea 3168/10036224 cu 6501/42263001. Calculele au fost facute cu un program in Basic, caci in literatura nu am gasit nimic despre aceasta proprietate, mergandu-se pana la un sir de numere impare cu 10000 de elemente cat permite memoria computerului meu. Nimic special, ci doar algebra si efectul scrierii numerelor in baza zece, caci sumele acestui tip de progresie sunt chiar numarul de ordine la patrat asa cum se poate constata si in perechile de mai sus si daca scriem numerele ca niste polinoame ordonate dupa puterile bazei zece si le ridicam la patrat gasim relatii algebrice pentru cifrele numarului obtinut prin ridicarea la patrat a celor doua numere de ordine, relatii  care arata ca se formeaza numere inverse. Mentionam ca in aceste relatii, trebuie respectate niste conditii restrictive, cifrele caracteristice ale unui numar neputand fi decat un numar cuprins intre 1 si 9 pentru cifrele extreme si intre 0 si 9 pentru cifrele interioare, ceea ce conduce la concluzia ca numerele care au proprietatea mentionata nu pot avea cifre caracteristice peste 3 , ca vor fi cateva cu doar o singura cifra  de trei si mai multe cu permutri intre 2,1,0.
Am dat acest exemplu pentru a fi mai evident ce intelegem prin numerologia banala, exoterica.

Si acum un alt exemplu destul de insolit si poate chiar cutremurator din domeniul acesta in latura lui esoterica unde numere si numerologiile facute cu ele se leaga primind sens de la niste evenimente intamplate realmente.
Ma refer la date numerice atasate unor evenimente de maxima importanta din istoria cavalerilor templieri si fara sa fac prea  multe comentarii, voi prezenta in sinteza cateva din cele mai remarcabile, pe care le-am luat din cartea templologului Cristian Tiberiu Popescu unde apar acestea(Templierii –istorie si mistere , 2004) :

De la inceputul studiilor lor templologii observa ca numerele 2, 7, 9, 13, 22 joaca un rol deosebit in datele istorice semnificative pentru acest Ordin, vom incerca sa evidentiem cateva din momentele care par a fi guvernate esoteric de aceste numere:

Numarul 2 este numarul  care domina inceputul Templului, doi fiind primii cavaleri din temelia sa, doi cavaleri calarind acelasi cal, in sigiliul templier, doi fiind din punct de vedere numerologic datele de infiintare si de deschidere spre lume a ordinului, 1118 si 1127, secolul de infiintare fiind 11, adica tot doi iar mileniul este deasemeni doi.

Numarul 7 este din punct de vedere esoteric asociat cu creatia, de fapt durata unui ciclu creator, iar in cazul Templului se regaseste in corelarea cu exact datele caracteristce existentei in timp a acestuia
      7 este numerologic numarul 196 care reprezinta durata templului infiintat in 1118 si distrus in 1314 (anul mortii ultimului Mare Maestru) , durata ordinului fiind 196 adica numerologic tot 7;
      1127-1314 este un alt interval de timp important pentru istoria templului si este 187 care este tot 7;
      7 cavaleri se adauga primilor doi pentru a forma numarul cel mai des intalnit din punct de vedere numerologic in datele numerice asociate Templului, adica numarul 9.

Numarul 9 este numarul de ani in care cei noua cavaleri construiesc  Templul, , ramanand noua timp de noua ani adica pana in 1127 cand se liberalizeaza intrarile in ordin organizandu-l in noua provincii si noua mii de comanderii;
Regula(constitutia) templiera are 72 de capitole, iar 72 este noua, iar numarul culpelor sanctionate cu excluderea din ordin este tot noua;
Anii din secol in care se infiinteaza si se afirma templul sunt 18 si 27 adica noua;
Anul 1314, anul disparitiei templului este noua, iar in timpul procesului cer sa fie audiati ca aparaatori ai Ordinului 9, 54 si 72 cavaleri, adica numerologic noua in fiecare din cele trei cazuri.

Numarul 13 este numarul mortii si intradevar Templul dispare in secolul 13 iar data la care incepe distrugerea sa, adica data arestarilor este 13 oct.1307(care este 2)
In 13 ianuarie 1129(care este 13) este data recunoasteri papale la conciliul de la Troyes numar de rau augur pentru templu.

Numarul 22 este vârsta pe care o avea la initiere cel de al 22-lea si ultim  Mare Maestru, Jacques de Molay.

La finalul Templului in ultimii sai 7 ani intre 13 oct.1307 si 11 martie 1314 aceste numere apar cu cea mai mare frecventa si vom cita direct din cartea referita

       13 octombrie 1307 este data arestarii-o data de 13 iar 1307 este 11 si este 2 si sunt arestati 138 de cavaleri plus marele maestru ceea ce inseamna 13;
       18 octombrie incep interogatoriile – 18 este 9;
       27 octombrie – scrisoarea de protest a papei, 27 fiind 9;
       22 noiembrie, papa ordona arestarea tuturor templierilor;
       25 martie 1308 – regele convoaca starile generale ,25 este 7;
       9 iunie – papa emite o bula privind cercetarea templierilor;
      11 iunie –papa emite o bula special pentru inchizitorii din Franta, 11 este 2;
      27 iunie -72 de cavaleri sunt trimisi sa compara in fata papei, 27 si 72 sunt 9;
      11 iulie – papa adreseaza o bula regelui, 11 este 2;
      22 noiembrie – incep audierile;
      7 aprilie 1310 – 9 cavaleri cer sa apere Ordinul;
      11 mai – deschiderea conciliului de la Sens, 11 este 2;
      54 cavaleri cer sa apere Ordinul, 54 este 9;
      13 mai – cei 54 de cavaleri sunt arsi pe rug(in zi de 13) , 54 este 9;
      18 august – conciliul provincial solicita papei convocarea unui conciliu general, 18 este 9;
      16 octombrie 1311 –  se deschide conciliul general, 16 este 7;
      22 martie 1312 – Ordinul este formal desfiintat, 1312 este 7;
      2 mai papa emite bula prin care ospitalierii primesc bunurile templierilor;
      Au fost interogati 666 templieri, 666 este 18 adica 9;
      22 decembrie 1313 – procesul demnitarilor ordinului, 1313 marcheaza prin secol si prin an de doua ori numarul 13;
     11 martie 1314 – arderea pe rug a Marelui Maestru, 11 este 2 iar 1314 este 9.
     In literatura se citeaza si ziua de 18 martie ca data a supliciului iar 18 este 9

     In fata acestor 21 de momente istorice este greu sa accepti doar coincidente intamplatoare si te intrebi atunci care este misterul acestora, de ce si prin voia cui a stat Ordinul templier, daca a stat, sub semnul armoniilor numerice?
     Poate fi aici un mister pe care nu stim, dar il vom descifra cu adevarat vreodata?

UPDATE In desvoltarea celor spuse referitor la vesica pisces veti vedea figuri interesante in
http://strasihastrii.blogspot.ro/2011/02/168-cele-sapte-cercuri-rozeta.html si daca ne amintim ca Pitagora a invatat si in Egipt, este de retinut templul lui Osirion din Abydos vechi de cel putin 3500 ani, deci mult anterior lui Pitagora, templu  unde se afla un desen interesant numit Floarea Vietii(FOL), care se regaseste si in alte culturi stravechi  (http://www.youtube.com/watch?v=c1ARo9zqs-I)
O multime de desene frumoase se afla la https://www.google.ro/search?q=flower+of+life&hl=ro&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=z1tIUcC5FcLXtAbkl4CYBA&sqi=2&ved=0CCsQsAQ&biw=1400&bih=922

UPDATE(12.05.2013) Cred ca ar ramane incompleta aceasta analiza numerologico-ezoterica daca nu as adauga si niste elemente importante pentru caracterizarea celui de al doilea numar care intra in componenta raportului ce defineste figura cu largi semnificatii esoterice asa cum o considerau pitagoreicii pe vesica pisces mai sus definita si ma refer la numarul 265.
Acest numar are urmatoarele proprietati remarcabile:

      265 este un numar numar patrat centrat(al doisprezecilea din seria infinita) definit prin relatia
               n^2 +(n-1)^2,  in care pentru n egal cu 12 se obtine valoarea 265

  265 este deasemeni si al saselea numar din seria deranjamentelor(submultime a permutarilor) adica rezultatul a deranjamente de 6 obiecte  
Formula generala este D(n) =n*D(n-1) + (-1) ^n  simbolizata cu !n, unde D(0)=1 si deci D(1)=0, D(2)=1, D(3)=2, D( 40=9, D(5)=44, D(6)=265 etc, valorile lui !n crescand foarte repede.
Este interesant de notat ca raportul dintre numarul de permutari (n!) si cel de deranjamente(!n) cand n tinde la infinit, tinde la numarul transcedental e, desi fiecare raport este o fractie ordinara, desigur cu un numar de zecimale care tinde la infinit cand n tinde la infinit, dar acolo la infinit aceasta fractie ordinara deci reala se suprapune peste numarrul transcendent e !!!

      265 este singurul numar care este in acelasi timp si patrat centrat si o valoare de deranjament caci verificarea pana la un numar absolut enorm si care este:
!100= 34332795984163804765195977526776142032365783805375784983543400282685180793327632432791396429850988990237345920155783984828001486412574060553756854137069878601
nu a indicat niciun numar natural care sa fie centrat si care sa fie in acelasi timp egal cu un deranjament din aceasta multime de o suta de numere calculate.
Putem deci considera ca pana la proba contrarie numarul 265 este unic din acest punct de vedere.

         Daca se cauta o legatura intre 265 si 153 gasim ca 153= 3x51 in timp ce 265= 5x53 adica cei doi divizori ai lui 265 sunt cu 2 mai mari decat aceia ai lui 153 si astfel si numarul doi  capata un rol de legatura intre cele doua numere atat de pline de semnificatii fiecare, acest aspect putand fi considerat cu adevarat ca fiind ezoteric.

UPDATE(20.07.2013) Multumind celor putini care inca se ostenesc sa intre si poate sa ma si citeasca , le comunic ca azi am recitit acest text gasind cateva greseli si oare cate or mai fi....De altfel oricarui care mi-ar semnala o greseala  desigur ca ii voi ramane recunoscator . Sper ca in curand sa mai pot completa unele din postarile existente si sa mai adaug cateva care-si asteapta randul dar timpul este pervers si trece insezizabil cand trece dar apoi aceasta trecere devine ingrozitor de sezizabila.         
 






10 comentarii:

  1. Intrebari:

    1) Este ceva special esoteric in exemplul dat in Nota?
    2) Ce-i cu templierii?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 1) Nu este nimic esoteric doar algebra facuta pe scrierea in baza zece. Voi reface nota cum voi avea putin timp adica daca o privesti numerologic este o numerologie exoterica.
      2) Cred ca maine voi adauga un update cu templierii.

      Ștergere
  2. Si azi chiar am facut ce am promis ieri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iar azi adaug un UPDATE geometric dar cu trimiteri spre esoterismul vechilor culturi.
      Precizez ca aceste fire tematice se construiesc si in timp necreind fire noi ci doar completandu-le pe cele existente. Fiecare adaugire va fi anuntata ca si cea de azi.

      Ștergere
  3. PS.Si lucrurile devin mai interesante gandindu-ne la rozeta de la Abydos, la sfera ce este tinuta in ghiare de leii gardieni("Foo Dogs" ) de la intrarea in Orasul Interzis, la cele 64 hexagrame ale Cartii schimbarilor (Oracolul I-Ching), cea mai veche din cele cinci carti ale traditiei chinez, si mai ales la miraculoasa cestiune a celor 64 de codoane ale ADN-ului. Coincidente sau determinari?

    RăspundețiȘtergere
  4. O completare
    Poate ca este bine sa adaug si cele ce urmeaza rezultate in urma unui contact cu Trilogia Arcanelor, roman aventuros-conspirationist- esoteric scris de Thierry Carmes in primul deceniu al acestui secol. Este vizibil ca in acest domeniu de succes, incepand cu Pendulul lui Foucault (Eco, 1988) isi incearca puterile multi autori. De exemplu la noi, cu o componenta istorica consistenta, adica imbinand intr-o opera de fictiune cu fundamente istorice reale, istoria sfarsitului ordinului templier cu cea a tezaurului de la Pietroasele, scriitorul si templologul Cristian Tiberiu Popescu in romanul sau Closca cu puii de aur ne plimba din din Tara Romaneasca a primei jumatati a secolului 19, Egiptul Antic, istoria ordinului templier si a sfarsitului sau intr-un roman instructiv , palpitant si cu o insemnata componenta esoterica.
    De aceea consider ca este bine sa adaug la cele cateva propozitii referitoare la esoterism de la inceputul acestei lucrari si indicarea sitului http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89sot%C3%A9risme, de la care pornind, cel interesat poate deschide usile nenumeroase de altfel ale esoterismului si ocultismului .

    RăspundețiȘtergere
  5. Erata: De aceea consider ca este bine sa adaug la cele cateva propozitii referitoare la esoterism de la inceputul acestei lucrari si indicarea sitului http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89sot%C3%A9risme , de la care pornind, cel interesat poate deschide usile destul de numeroase de altfel ale esoterismului si ocultismului .

    RăspundețiȘtergere
  6. Poate ca ce spun mai jos are niste conotatii esoterce:

    A some 30 years ago, I created these aphorisms:
    "The line is the point that is eager to have the length
    Circle is the point that is eager to have the surface
    Sphere is the point that is eager to have the volume"

    De fapt cand am scris-o era in romana si ma gandeam la Mihai Vitezu cu a sa pohta ce-am pohtit:
    Asadar:
    Linia este punctul a carui pohta este sa aiba lungime
    Cercul este punctul a carui pohta este sa aibe suprafata
    Sfera este punctul a carui pohta este sa aiba volum

    Sa-i spunem esoterism geometric. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. 153 tradus in limba aramaică înseamnă eu sunt

    RăspundețiȘtergere